Art poétique

Grigore Vieru

Ars poetica

Merg eu dimineata, în frunte,
Cu spicele albe în brate
Ale parului mamei.
Mergi tu dupa mine, iubito,
Cu spicul fierbinte la piept
Al lacrimii tale.
Vine moartea din urma
Cu spicele rosii în brate
Ale sângelui meu –
Ea care nimic niciodata
Nu înapoiaza.
Si toti suntem luminati
De-o bucurie neînteleasa.

*

Continuer la lecture de Art poétique

A mon pays

Iulia Hasdeu

A mon pays

Mon pays, c’est le lieu où, dans les bras d’une mère
Sous ses yeux se passèrent les jours de mon enfance –
Où folâtre et naïve, bercée par l’espérance,
J’ignorais combien la vie était amère.

Mon pays ! c’est un petit coin sur la terre,
Un petit coin qui m’est bien cher ;
Car c’est là qu’on m’apprit, hélas ! la première,
Et la plus douce science, la science d’aimer.

Aimer qui ? D’abord le Dieu qui m’a fait naître,
Puis mes parents, et puis, mon cher pays ;
Mon pays ! Ah ! C’est lui que j’aime, que je chéris,
Fille des Roumains, je le suis, je veux l’être.

Mais j’aime aussi la France, oh ! oui, la douce France
C’est ma seconde patrie, la sœur de mon pays,
Mon pays ! Bienheureux séjour de mon enfance !
Chères contrées, mes deux mères, je vous chéris !

Paris, 21 iunie 1883

*

Continuer la lecture de A mon pays

Je veux danser !

Lucian Blaga

Vreau să joc!

O, vreau să joc cum niciodată n-am jucat!
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă – încătuşat.
Pământule, dă-mi aripi:
săgeată vreau să fiu să spintec
nemărginirea,
să nu mai văd în preajmă decât cer,
deasupra, cer,
şi cer sub mine –
şi-aprins în valuri de lumină
să joc
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,
să nu cârtească:
“Sunt rob în temniţă!”

*

Continuer la lecture de Je veux danser !